Prima pagină > Trekking > O noapte de iarna la refugiul Ascutit

O noapte de iarna la refugiul Ascutit

Cum vremea se anunta foarte frumoasa pentru urmatoarea perioada am hotarat cu indianul sa dam o fuga in Patra Craiului. Urma sa dormim prima noapte la cabana Curmatura, iar a doua zi sa o taiem in sus spre refugiul Ascutit, sa tragem niste poze cu asfintit si rasarit si sa coboram linstiti inapoi in Zarnesti. Avem la orizont o singura problema: temperatura prognozata pentru perioada respectiva era de -18g Celsius. Ne-am pus asadar in bagaje cateva haine mai groase si inca o pereche de manusi de iarna…Insa apare o alta problema: de la cabana ni se spune pe un ton ferm ca nu sunt posibilitati de cazare si ca nu ar trebui sa mergem pana acolo! Un asemenea mesaj doar in Romania probabil se poate transmite de la o cabana…Normal ca mai mult de curiozitate ne-am infiintat la ora 5 PM in sala de mese de la Curmatura si…surpriza: era plin ochi! Am gasit cu greu 2 locuri la o masa unde am reusit sa mancam ceva si sa ne uscam bluzele. Atmosfera super acolo..insa mult prea mare aglomeratie pentru gustul meu. La ora 9 PM am incercat o ultima tentativa de a obtine permisiunea sa dormim in sala de mese…un nou refuz categoric. Ne-am luat talpasita asadar spre una dintre cele 3 stane din zona unde speram noi sa gasim ceva acceptabil pentru a petrece o noapte rece.

Pe carare insa ne-a aparut salvarea: refugiul Salvamont !! Am zis ca o incercare de a gasi 2 locuri nu strica, si doar 5 minute mai tarziu aveam deja o camera doar pentru noi la adapost. Ne-a revenit total starea de buna dispozitie, iar cozonacul cumparat din Comarnic a fost la inaltimea asteptarilor. A doua zi aveam insa treaba asa ca frigul de dimineata nu ne-a speriat deloc: -15g Celsius in Zarnesti…deci prognoza se respecta. O scurta alimentare la cabana si incepe urcusul spre ref Ascutit. Soarele ne impinge in sus, insa frigul ne loveste in fata, inghetandu-mi transpiratia. Mult mai repede decat ma asteptam ajungem la 2000m unde facem o pauza pentru ceai. Zapada sta bine, nu este vant mai deloc si estimam ca mai avem o ora pana sus…deja se vad oameni pe creasta, mult mai aproape de refugiu. Totul conform planului, ajungem la Ascutit (alt. 2150m) pe la ora 2 PM, dupa aproape 3,5h de urcare la Curmatura. Pe creasta lume multa, vin si pleaca in grupuri de 2-3 persoane dupa ce raman sa se odihneasca si sa alimenteze. Reusim sa ne instalam cat de cat insa facem mereu loc vizitatorilor. Foarte simpatici au fost 2 tipi care-au zabovit un pic mai mult si care ne-au povestit un pic de frigul din Laponia pe care l-au suferit intr-un concediu de iarna…se pare ca vom avea si noi parte de ceva asemanator la noapte. N-am apucat sa fac al doilea litru de ceai cand indianul ma striga de afara ca apar doi indivizi cu bagaje un pic mai mari, se pare ca vor ramane cu noi la refugiu. Acestia sunt un cuplu din Piatra Neamt – Ionut si Catalina- foarte sociabili si  obisnuiti ai muntilor. Se pare ca vom imparti frigul cu ei asadar…

Dintre toti 4 se pare ca sunt singurul care nu a urcat pe Mont Blanc…ma simt intr-o companie selecta. Dupa-amiaza trece repede cu activitati casnice pe la refugiu, si pe la ora 5:30 PM iesim la poze. Afara s-a declansat vantul si e imposibil sa stai mai mult de cateva minute, asa ca ne miscam repede si ne retragem inauntru, unde sunt cam -6 grade, fata de afara unde vantul accentueaza senzatia de frig. Acoperim cu saci de plastic toate aerisirile, iar Ionut incearca sa inchida cat mai bine usa cu o cordelina. Indianul scoate statia lui minune si incepe conversatii cu radioamatori de-ai lui. Isi anunta pozitia intr-un delta hotel mobil, sau cam asa ceva…omu asta se crede la SPA aici. Aflam ca la vf. Omu se anunta vant si o temperatura de -15 la ora 7 PM.  Pietrenii sunt deja in sacii de dormit si reusesc chiar sa adoarma repede. Afara e imposibil de stat la poze, vantul are cam 50-55 km/h si ridica zapada din directia S-N. Ma imbrac cat mai bine si urc un pic mai sus de refugiu de unde se deschide panorama spre Rucar-Bran. Se vad jos satele luminate slab, si,  in fata, undeva departe, zaresc Bucegii plini de zapada in lumina difuza a amurgului. Savurez momentul…Cristalele de gheatza sunt azvarlite razant, se ridica si cad toate intr-un zgomot asurzitor in anumite momente. Imi aduc aminte de jungla peruana… aceeasi senzatie de libertate ma cuprinde si ma simt stapanul micului meu univers. Urmeaza  noaptea… cat o frantura din viata unui urs polar.

Asfintit la Ascutit

Dimineata ii gaseste pe colegii pietreni treziti si cu foame. Nu-mi vine sa ies de la caldura insa curiozitatea ma impinge spre termometru: -12g Celsius la ora 9 AM. A fost asadar destul de frig in refugiu…afara au fost cam -22…se pare ca m-am obisnuit cu temperatura, reusesc sa stau fara manusi cand prepar micul dejun. Pietrenii au deja bagajele facute, le zic sa mai stea sa mai se-mblanzeasca temperatura de afara, insa se pare ca au drum lung de facut pana acasa si vor sa se grabeasca. Noi avem tot timpul din lume, asa ca nu ne grabim cu stransul bagajului. Daca ieri era ceva lume pe creasta, azi nu ne puteam astepta la vizitatori. E luni si nu umbla probabil nimeni pe vremea asta pe sus. Pe la 11 avem si noi bagajul strans si ne intindem la soare, e cald acum si frumusetea Craiului ne rasplateste efortul. Avem o vizibilitate exceptionala, pana si Ceahlaul si Apusenii se vad foarte bine! Incet si fara graba pasim pe pantele abrupte si inghetate spre Padinile Frumoase. Cautam cu privirea capre negre dar nu avem norocul sa vedem vreuna.

Dimineata la Ascutit

E atat de cald in bataia soarelui ca transpir mai tare decat la urcare, dar intram repede in padure unde ne intampina frigul. Traseul ne duce pe langa stana din poiana de langa cabana si coboara prin Prapastiile Zarnestilor pana la Gura Raului, unde ne imbarcam catre casa.

A fost o iesire reusita si un test de echipament incheiat cu succes, a facut fata la frig si ne putem baza pe el in cazuri extreme. Am realizat din nou ca vremea s-a stricat imediat dupa venirea serii. Va trebui sa luam in considerare asta cand vom programa trasee mai lungi iarna. Mai jos linkuri catre
albumul cu poze si pagina Indianului.

Anunțuri
Categorii:Trekking
  1. Noiembrie 30, 2011 la 12:50 pm

    salut. Sunt Cristian din Crai, de pe braul martoiului. Nu vad o adresa de sa-ti raspund la mesajul de pe blogul meu, mesaj pe care nu-l voi publica. Ceea ce m-ai intrebat nu poate fi postat din anumite motive. Daca vrei sa vb trimite-mi adresa de mail. A mea este ccrristianp@yahoo.com.
    Cele bune!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: